Doar handbal

Intr-o lume in care necazul unei persoane, gestul cel mai nesemnificativ facut de un fotbalist e o stire de senzatie, eu continuu sa cred ca un sport precum handbalul inca poate gasi loc in sufletele romanilor.
Nu cred ca romanii au uitat meciurile memorabile din finalele de campionate mondiale, emotiile cu care se traiau acele momente, momente in care fotbalul era ca un copil care merge la gradinita.
Handbalul romanesc trece prin momente delicate, conflicte interne in cadrul federatiei, conflicte intre oameni de handbal care ne amintesc de zicala "sa moara si capra vecinului", probleme financiare. Dar cu toate acestea exista o luminita, care incearca sa razbata norii negri, amenintatori, si sa demonstreze ca se poate renaste, ca avem talente, ca putem.
Am vazut asta in meciul din 03.12 cu Ungaria de la CE-ul feminin, unde fetele au demonstrat ca sunt o echipa, ceea ce in handbal este un must. Au demonstrat ca putem schimba sistemele de joc (si asta datorita si antrenorului), au demonstrat ca romanii stiu ca fie si cumparatati, sa aiba capul pe umeri.
Sa nu cadem in capcana insa si sa nu ne vedem campioni europeni (vad ca D-l Voina este foarte metodic in ceea ce face si nu viseza lucruri imposibile - mai pe scurt, e realist) inainte de a castiga finala (de o vom juca). Ma refer aici mai mult la fete, sa nu faca greseala tipic romaneasca : am castigat um meci eroic, suntem eroi, restul nu mai conteaza, asa a fost soarta ... Dar in acelasi timp sper ca anumite persoane cu influenta sa nu inceapa sa puna presiune : vrem semifinale, vrem finala, vrem ... Nu se poate doar performanta, iar daca o vrei trebuie sa o muncesti ca sa ajungi la ea si mai ales sa construiesti ca sa o realizezi.
S-a inceput o reconstructie, se incearca schimbarea de mentalitate, de atitudine a jucatoarelor si nu ar fi corect sa cerem acum rezultate inimaginabile. Cel putin eu asa vad lucrurile.
Sa lasam timp ca un program sa fie pus in practica, sa vedem macar evolutia acestei echipe la CE si pe urma sa ne asezam sa analizam ce-i bun si ce-i rau. Cred ca linistea adusa la echipa si modul de gandire au relaxat psihicul jucatoarelor.
M-am bucurat sa vad ca Romania se apara si altfel, se muleaza si pe adversar, ca atacam mai divers ... Poate imnul pe care il ascultam la fiecare inceput de meci ne-a trezit si incepem cu adevarat sa ne cream o alta soarta ...

BAFTA si ne auzim dupa meciul cu FRANTA, promit ...