luni, 15 decembrie 2008

La final, in primele 5

LA final, ne-am clasat in primele 5, nu inainte de a mai atinge inca o data cotele maxime ale suferintei si riscul de infarct. Meciul cu Croatia, pe care l-am avut in mana, ne-a adus din nou in pragul disperarii si ne-a demonstrat, daca mai era nevoie, ca la capitolul mentalitate mai avem mult de lucrat. Ne vazuseram cu sacii in caruta deja si probabil gandurile erau la vacantele de Craciun, normal de altfel, dar meciul inca nu se incheiase si pana cand acel meci nu se incheia fetele erau jucatoarele echipei nationale de handbal a Romaniei.
Una peste alta, nu e rau nici locul 5 cu o echipa incropita in 2-3 luni, in care s-au castigat 2-3 jucatoare, zic eu. Problemele de-abia acum incep, caci se vor retrage cateva jucatoare importante, si pana se va lega o noua echipa va mai dura...Ceea ce nu vrem sa vedem, este ca din spate, adica de la echipele de tineret si juniori, nu mai vine nimic, sau inca nu se vede ca vine. Tot din pacate, spun, ca handbalul la noi nu este impulsionat suficient si mai ales se cer rezultate imediat. In occident se face un plan, se contruieste o echipa si dupa ce acea echipa se stabilizeaza si cer si rezultate - la noi se aduc cateva jucatoare de afara si in aceasi an trebuie sa se castige tot ... Nu se poate asa dupa parerea mea.
In acest ritm , nu vom ajunge nici peste 25 de ani la nivelul Norvegiei, ba chiar ne vom multumi sa ne calificam odata la 10 ani la un CE sau un CM si sa iesim din grupe.
Antrenori romani de marca nu prea mai sunt sau cei care sunt sunt in varsta, nici un tanar nu a iesit la rampa in ultimii ani. De ce spun asta? Pentru ca echipa Romaniei joaca mereu la fel si se bazeaza doar pe sclipiri de jucatoare, pe cand altii inventeaza mereu cate ceva (vezi Norvegia care scoate si portarul, etc...) Sa spunem ca la acest CE am vazut si un joc mai pragmatic, mai ales in aparare, care ne-a dus pana pe locul 5, insa avem inca lacune si caderi psihice si fizice.
Mai e mult de munca pana departe si cred ca nu e cazul sa cerem rezultate pe timp scurt. Ar fi bine sa ne facem un plan, un proiect, sa incepem sa construim si la sfarsit sa vedem rezultatele, dar cu rabdare... E clar, acest lucru cere investitii, dar eu cred ca se pot face.

Numai bine si la urmatorul ... (CM speram) ...

miercuri, 10 decembrie 2008

Ramanen in carti, dar ...

Dupa o repriza de infarct, reusim o victorie meritata, in care diferenta de valoarea si-a spus cuvantul. Depindem insa de altii si de jocul de maine.
Asta seara vor fi suporter norvegian iar maine voi sustine Ungaria caci poate prindem in extremis locul 2 in grupa si asa vom juca finala mica ... Cred ca meciul pentru locurile 5-6 il avem asigurat dar putem totusi mai mult.
Daca apararea ar functiona ca in repriza a doua, daca am fi mai atenti la finalizare si nu ne-am grabi asa ... prea multi daca ... caracterul nostru latin si impulsiv ne penalizeaza.
Sa asteptam meciul de diseara dintre Novergia si Ungaria, speran ca Norvegia isi vsa arata valorea si va motiva Ungaria pentru un meci mare cu Spania maine.
Pe maine seara ...

Shock (i)beric

Un meci pe care am vrea sa il uitam, noi spectatorii, dar pe care jucatoarele trebuie sa il uite imediat nu inainte de a fi analizat greselile si a le fi corectat, daca cu adevarat vor sa mearga mai departe. Daca nu vor atunci sa ne-o spuna si ne uitam la meciuri mai interesante.
Radu Voina a fost categoric : "astazi nu am jucat nimic, nu am fost o echipa". Sper sa fi fost doar astazi, inca puteam merge in primele 6, dar doar calculele hartiei nu ne pot duce acolo.
Pacat pentru Maier, o accidentare stupida, care cu putina atentie putea fi evitata. Trebuie sa o remarc pe Dinu, care desi a scos multe mingi, nu a fost rasplatita de atac cu goluri care sa faca diferenta. In repriza a doua noi nu am existat, Spania facand o demonstratie de corida pe teren. Ma temeam de meciul cu Spania prin faptul ca la noi va interveni relaxarea, ca adversarul va fi desconsiderat, un adversar care a stiut tactic sa joace, sa ne blocheze cele 3 piese importante : interii si centrul. Desi apararea a functionat in prima repriza am ratat exasperant, ca de altfel in toate meciurile, din orice pozitie.
Voina a fost calm, poate prea calm, si sper ca acest calm al lui sa fie un atu. Nu stiu daca am curajul ca vad meciul cu Ucraina, caci fara o victorie azi, e bine ne luam bilete de Bucuresti, mai putin Gatu, care ar face bine sa plece chiar din seara aceasta spre Bucuresti, sa nu il prinda zapezile.

Sa auzim numai de bine, pe diseara.

duminică, 7 decembrie 2008

Si a fost si Danemarca

Abia s-a terminat acest meci si sunt gata sa pun impresiile mele pe "hartia" virtuala. Inca inima bate in ritm alert, de curs, dar incerc sa imi revin usor-usor.

Un success frumos, muncit, impotriva a 9 adversari (7 daneze si 2 arbitri - olandezi). E prima data cand vorbesc de arbitraj la acest CE, pentru ca acest arbitraj a fost jenant, de fapt la nivelul handbalului din Olanda.

A fost un meci frumos, cum spuneam, meci cu rasturnari de scor si posibile crize cardiace (si datorita ratarilor, din nou, exasperante), dar in care am vazut o echipa frumoasa, cea a Romaniei, in care au stralucit Lecusanu, Dinu, Ungureanu, Neagu si as spune Manea. Si spun frumoasa din toate punctele de vedere. Sala nu a uitat prestatia jucatoarelor romance ce au evoluat de-a lungul timpului la Kometal si incurajat echipa Romaniei, un gest frumos care merita felicitat. De asemenea publicul a fluierat copios deciziile eronate (decizii elementare de altfel) ale arbitrajului, semn ca este un public cunoscator de handbal (unse de joaca meciuri de Liga Campionilor).

Meci de daruire, in care am avut caderi atat psihice cat si fizice, dar am renascut precum pasarea Phoenix. M-am temut la accidentarea Paulei Ungureanu ca fetele sa nu cada psihic, dar Luminita Dinu a demonstrat ca este nu numai un portar de exceptie dar si o jucatoare cu un moral exceptional, motivand fetele prin paradele ei si daruirea ei, mai ales la mingea care mergea prin semicercul nostru in ultimul minut.

Nordicele, nu au practic un joc spectaculos, dar unul dur, preferand sa il incalceasca si in anumite momente noi am cazut in acesta plasa, dar am reusit sa inventam mereu cate ceva, suturi impresionante sau scheme pe care sincer, la national Romaniei, nu le-am vazut pana acum (sa isi muste mainile cineva ...). Sunt placut surprins ca au fost descoperite 2 jcuatoare pe postul de pivot: Manea si Barsan, dar mai ales faptul ca jucam si pentru pivot ...

Intram cu 4 p in grupa finala insa aici avem nevoie de mai multa luciditate, de cat mai putine ratari, iar de caderi psihice sa nu mai discutam. Practic de acum incolo psihicul va fi un factor important, dar binenteles nu numai el.

Ne "reauzim" dupa meciul cu Spania, marti 09.12.2008

Numai bine

vineri, 5 decembrie 2008

Dupa Franta

Asa cum promiteam in articolul precedent, am revenit dupa meciul cu Franta.

Un nou succes, cu un meci frumos, palpitant, care pe final ne-a reamintit cum e sa stai cu sufletul la gura, in momentul in care de la +8 frantuzoaicele au redus diferenta la doar 3 goluri pe fondul ratarilor noastre exasperante (inca ratam aruncari de la 7m si aruncari din pozitii ideale).

Daca am fi marcat tot acum am fi spus ca a fost un meci extrem de usor, asa putem spune ca am castigat meritat un meci frumos, pe care , la drept vorbind nu aveam voie sa il pierdem, mai ales din punct de vedere al valorii. Totusi Franta e in reconstructie ... la fel ca si noi, numai ca la ei acum se pun temeliile, la noi, jumatatea de generatie introdusa incepe sa joace.

De ce sa nu recunoastem, in repriza a doua s-a folosit echipa a doua : Barsan, Balint, Soit, Ungureanu, pe Neagu considerand-o deja titulara de drept desi are doar 20 de ani. Cam asta e generatia viitoare, care vine din spate ...

Schimbarile s-au vazut, coerenta si poate individualitatea lui Soit au facut sa ne indoim de puterea echipei noastre, care s-a trezit odata cu revenirea lui Amariei si Elisei in teren. Apararea a scartait exact pe aceeasi parte, a lui Soit ... nu a fost ziua ei, insa nu pot sa nu remarc interventiile lui Ungureanu, care sper sa capete mai multa incredere si sa o inlocuiasca pe Hutupan cu succes.

As vrea sa o remarc pe Balint, care, la indicatiile lui Voina , vazand ca nu reuseste sa se infiltreze pe extrema, a iesit in centru si a marcat cu un sut superb intr-un moment important al meciului, punand practic plumb in mainile si picioarele gainilor frantuzesti, tinerele de altfel, cu mai putina experienta dar cu multa vointa de a juca. Pe langa asta as vrea sa remarc apararea, mobila, 5+1, 6 in linie avansat la linia de 9m, dar si un atac mobil, schimbari in triunghi (inter-extreme-centru) care pune in situatii de a marca toate jucatoarele (ceva nou fata de era Tadici).

La aceasta ora meciul Danemarca - Ungaria s-a incheiat si putem spune ca danezele au smuls greu un egal in fata unor unguroaice trezite din dusul romanesc (in general cu apa mai calaie :) ).

Considerand ca am odihnit linia baza a nationalei (Meirosu, Lecusanu, Maier, Dinu) si cu speranta ca Oana Manea isi va reveni pana duminica seara, ca si Crap va intra in ritm, eu spun ca putem spera cel putin la un meci frumos cu Danemerca. Ar fi frumos sa intram cu 4 puncte in grupa finala (nici cu 2 nu e rau), mai ales ca vom avea adversare interesante :
- Ucraina (am invins-o de multe ori, dar trebuie sa fim atenti) - va intra cu 0 p
- Spania (revelatie in grupa pana acum) - va fi un adversar dificil, mai ales ca practica o aparare foarte incomoda si foarte mobila, va intra cu 3p
- Norvegia (Campioana Olimpica en-titre) - chiar daca se prezinta cu o echipa remaniata, ramane totusi o putere, va intra cu 3p

Nu e timpul de calcule, motiv pentru care nu le fac, desi cred ca multi au umplut pagini de hartie cu ele (mai ales ziaristii - sunt convins ca maine in ziarele de sport vom vedea toate scenariile posibile), prefer sa vad o echipa a Romaniei care se daruieste pe teren indiferent de rezultat.

Sper ca Voina sa fie inspirat in alegerea tacticii si a jucatoarelor pentru meciul cu Danemarca si ca Mos Nicolae sa mai amane darul pana in ziua meciurilor finale :)

Sa auzim numai de bine. Ne "reauzim" duminica seara :)

Doar handbal

Intr-o lume in care necazul unei persoane, gestul cel mai nesemnificativ facut de un fotbalist e o stire de senzatie, eu continuu sa cred ca un sport precum handbalul inca poate gasi loc in sufletele romanilor.
Nu cred ca romanii au uitat meciurile memorabile din finalele de campionate mondiale, emotiile cu care se traiau acele momente, momente in care fotbalul era ca un copil care merge la gradinita.
Handbalul romanesc trece prin momente delicate, conflicte interne in cadrul federatiei, conflicte intre oameni de handbal care ne amintesc de zicala "sa moara si capra vecinului", probleme financiare. Dar cu toate acestea exista o luminita, care incearca sa razbata norii negri, amenintatori, si sa demonstreze ca se poate renaste, ca avem talente, ca putem.
Am vazut asta in meciul din 03.12 cu Ungaria de la CE-ul feminin, unde fetele au demonstrat ca sunt o echipa, ceea ce in handbal este un must. Au demonstrat ca putem schimba sistemele de joc (si asta datorita si antrenorului), au demonstrat ca romanii stiu ca fie si cumparatati, sa aiba capul pe umeri.
Sa nu cadem in capcana insa si sa nu ne vedem campioni europeni (vad ca D-l Voina este foarte metodic in ceea ce face si nu viseza lucruri imposibile - mai pe scurt, e realist) inainte de a castiga finala (de o vom juca). Ma refer aici mai mult la fete, sa nu faca greseala tipic romaneasca : am castigat um meci eroic, suntem eroi, restul nu mai conteaza, asa a fost soarta ... Dar in acelasi timp sper ca anumite persoane cu influenta sa nu inceapa sa puna presiune : vrem semifinale, vrem finala, vrem ... Nu se poate doar performanta, iar daca o vrei trebuie sa o muncesti ca sa ajungi la ea si mai ales sa construiesti ca sa o realizezi.
S-a inceput o reconstructie, se incearca schimbarea de mentalitate, de atitudine a jucatoarelor si nu ar fi corect sa cerem acum rezultate inimaginabile. Cel putin eu asa vad lucrurile.
Sa lasam timp ca un program sa fie pus in practica, sa vedem macar evolutia acestei echipe la CE si pe urma sa ne asezam sa analizam ce-i bun si ce-i rau. Cred ca linistea adusa la echipa si modul de gandire au relaxat psihicul jucatoarelor.
M-am bucurat sa vad ca Romania se apara si altfel, se muleaza si pe adversar, ca atacam mai divers ... Poate imnul pe care il ascultam la fiecare inceput de meci ne-a trezit si incepem cu adevarat sa ne cream o alta soarta ...

BAFTA si ne auzim dupa meciul cu FRANTA, promit ...